Intarzierea in limbaj la copii, trebuie sa apelam la logoped?

Cand apelam la un specialist- medic sau psiholog-logoped? Majoritatea copiilor inteleg mai mult decat exprima In primul rand, in jur de 15-25% dintre copiii mici au o oarecare tulburare de comunicare. Baietii tind sa vorbeasca mai tarziu decat fetitele, insa, in general, copiii pot fi considerati a fi intarziati in vorbire atunci cand folosesc mai putin de 10 cuvinte pana la varsta de 18-20 luni sau 50 cuvinte pana la 21-30 luni. Expertii considera ca pana la varsta de 12 luni, copiii trebuie sa spuna cuvinte simple (“mama, “dada”) si sa inteleaga si sa execute comenzi simple (“Da-mi jucaria”). Ca reper general, copilul trebuie sa faca urmatoarele lucruri pana la implinirea varstei de: 2 ani • sa vorbeasca in propozitii simple formate din 2-3 cuvinte • sa execute instructiuni simple • sa repete cuvintele pe care pe aude intr-o conversatie 3 ani • sa execute o instructiune formata din 2 sau 3 pasi • sa recunoasa si sa identifice majoritatea obiectelor si imaginilor cunoscute • sa inteleaga majoritatea lucrurilor care i se spun • sa vorbeasca destul de bine, atat incat sa se faca inteles de adultii din afara familiei 4 ani • sa puna intrebari abstracte (“de ce?”) si sa inteleaga conceputul de acelasi/ diferit • sa-si fi insusit gramatica simpla, asa cum o aude in jurul lui in conversatiile adultilor • sa vorbeasca clar, desi cu greseli de pronuntie, cateodata chiar jumatate dintre cuvintele folosite pot fi pronuntate incorect, fara a exista motiv de ingrijorare 5 ani • sa redea o poveste folosind cuvintele proprii • sa foloseasca mai mult de 5 cuvinte intr-o propozitie Daca esti preocupata de stadiul de dezvoltare al limbajului folosit de copil, exista cateva indicii care te ajuta sa evaluezi gradul de severitate al intarzierii in vorbire. Un bebelus care nu raspunde la sunete sau nu vocalizeaza este o problema in sine pentru care se impune consult medical de specialitate. In intervalul de varsta 12-24 luni, motive de ingrijorare poate pune copilul care: • nu foloseste gesturi, cum ar fi indicatia sau salutul din mana la “pa-pa” pana la 12 luni • prefera gesturile in detrimentul verbalizarii pana la varsta de 18 luni • are dificultati in a imita sunete la 18 luni • are dificultati in a intelege solicitarile verbale simple Incurajeaza-l sa se exprime! Incercati evaluarea copilului peste 2 ani care: • poate doar imita vorbe sau actiuni si nu formuleaza fraze instantaneu • spune doar anumite sunete sau cuvinte, in mod repetat, si care nu poate folosi limbajul oral pentru a comunica mai mult decat nevoiele sale imediate • nu poate urmari instructiuni simple • are un ton al vocii neobisnuit (vorbeste pe nas sau este iritat) • este mai dificil de inteles decat se asteapta pentru varsta lui. Adultii din jurul sau trebuie sa inteleaga jumatate din ceea ce vorbeste copilul la 2 ani si trei sferturi din vocabularul unui pitic de 3 anisori. La 4 ani, copilul trebuie sa fie inteles in cea mai mare parte a timpului, chiar si de catre adultii care nu il cunosc. Consultul medical In cazul in care este nevoie de consultatie de specialitate, se va apela la serviciile unui patolog al vorbirii care va evalua gradul de dezvoltare a vorbirii si limbajului copilului in contextul dezvoltarii ca individ de o anumita varsta. Pe langa observatii, specialistul va aplica teste standardizate, cautand etape cheie in dezvoltarea limbajului copilului. Patologul va evalua si: • Ce intelege copilul (limbaj receptiv) • Ce poate spune copilul (limbaj expresiv) • Daca copilul incearca sa comunice in alte moduri, cum ar fi indicand dand din cap, gesticuland • Dezvoltarea sunetelor si claritatea vorbirii • Statusul oral-motor al copilului (cum lucreaza impreuna gura, limba si palatul, precum si inghititul si hranirea) Daca specialistul concluzioneaza ca este nevoie de terapie lingvistica, implicarea parintelui este cruciala: vei asista la sesiunile de terapie si vei participa la intregul proces; patologul iti va indica modalitatile prin care poti lucra acasa cu copilul pentru a-i imbunatatii abilitatile de vorbire si limbaj.

De ce copilul meu vorbeste mai greu, care sunt cauzele?

"Am auzit ca si Einstein a vorbit tarziu!" de ce oare?! “Mama”.”Dada”. Acestea sunt primele cuvinte pe care le poate spune un bebelus, cuvinte care iti vor insenina ziua si o vor face memorabila pentru fiecare dintre voi, parintii lui. Insa, daca cel mic pare sa fie in urma celor de varsta lui in ceea ce priveste limbajul, parintele devine anxios si se framanta noptile sau intreaba pediatrul in nenumarate randuri “De ce nu vorbeste copilul meu?”. Daca in familie exista si un frate/ sora mai mare care forma cu usurinta propozitii din 2-3 cuvinte la varsta de 2 ani, deja mamica intra in panica. In majoritatea cazurilor, insa, nu e cazul sa ne ingrijoram. Fiecare copil este unic si isi dezvolta capacitatile lingvistice in ritmul propriu, “normalul” in ceea ce priveste limbajul avand un spectru foarte larg. Desi multi dintre copii par sa fie in urma cu vorbirea (limbajul expresiv), limbajul lor receptiv poate fi foarte dezvoltat, adica ei par sa inteleaga mare parte din ceea ce li se spune. Cand copilul nu foloseste multe cuvinte pentru a se exprima, insa pare sa inteleaga ceea ce ii spui si urmeaza instructiunile pe care i le soliciti, nu trebuie sa te ingrijorezi prea tare intrucat limbajul receptiv este un instrument care diferentieza vorbitorii intarziati de copiii cu intarzieri de dezvoltare. Este bine de stiut ca multi copii talentati si foarte inteligenti nu spun mare lucru in primii ani de viatii, unii nichiar nimic (!), iar cand o fac, vorbesc direct in propozitii. Sunt copii foarte concentrati sa exploreze lumea si mediul din jurul lor, ramanandu-le putin timp pentru a aloca limbajului, mai ales daca “discursul” lor nu este destul de dezvoltat pentru a sustine o conversatie “matura”, ei fiind niste mici “perfectionisti” in sine. Cand acesti copii incep sa vorbeasca, feriti-va urechile! Gemenii vorbesc mai greu, ei fiind foarte absorbiti de relatia intensa pe care o au cu fratele/ sora, nesimtind nevoia sa vorbeasca cu adultii. Insa trebuie sa ne intrebam: Oare copilul locuieste intr-o casa unde fratii mai mari sau bunicii vorbesc in locul lui, fac lucrurile in locul lui, nevoile ii sunt indeplinite inainte sa apuce sa si le exprime? Este cumva un “rasfatat” din acest punct de vedere? Daca raspunsul este da, de ce ar avea copilul nevoie sa vorbeasca daca tot ce isi doreste se rezolva fara sa ridice un deget?! In primul rand, vorbirea si limbajul sunt deseori confundate, insa exista o anumita diferenta intre cele doua: • Vorbirea este expresia verbala a limbajului si include articularea, adica modul in care sunetele si cuvintele sunt formate • Limbajul are un inteles mult mai larg si se refera la intregul sistem de expresie si intelegere a informatiei intr-un mod care prezinta semnificatie pentru cel care primeste informatia. Inseamna a intelege si a te face inteles prin intermediul comunicarii, fie ea verbala, non-verbala sau scrisa. Desi problemele in vorbire si limbaj difera, de cele mai multe ori se suprapun. Un copil cu o problema de limbaj poate fi capabil sa pronunte bine cuvintele, insa incapabil sa alature mai mult de 2 cuvinte intr-o propozitie. Vorbirea altui copil poate fi dificila de inteles, insa foloseste cuvinte si fraze pentru a-si exprima ideile. Iar altul poate vorbi foarte bine, insa nu urmareste instructiunile solicitate. Cauzele vorbirii si limbajului intarziat Copiii gasesc intotdeauna o modalitate de exprimare Sunt mult lucruri care pot intarzia vorbirea copilului. Intarzierea in cazul unui copil dezvoltat normal poate fi cauzata de: • Afectiunile orale, cum sunt problemele cu limba sau palatul cavitatii bucale (cerul gurii). • Frenulum scurt (ata de sub limba) poate limita miscarea limbii pentru producerea vorbirii • Multi copii cu intarzieri de vorbire au probleme motor-orale, ceea ce inseamna ca exista comunicare ineficienta in zonele creierului responsabile cu producerea vorbirii. Copilul intampina dificultati in folosirea si coordonarea buzelor, limbii si a maxilarelor pentru a produce sunete recognoscibile ca vorbe. • Problemele de auz sunt frecvent asociate cu lipsa vorbirii, de aceea copilul trebuie evaluat de un audiolog atunci cand este suspect de intarziere de limbaj. Un copil care are dificultati de auz, are probleme in a intelege si articula ideile, in a imita si a folosi limbajul. Infectiile urechii, mai ales cele cronice, pot afecta auzul. Infectiile blande care au primit tratament adecvat nu trebuie sa aiba efecte asupra vorbirii.