joi, 7 noiembrie 2013
Recuperarea pacienților cu afazie
Ce este afazia?
Afazia este o afecţiune neuropsihică determinată de leziuni ale creierului şi se manifestă prin tulburări ale limbajului atât în componenta sa expresivă, cât şi în cea receptivă, afectând astfel vorbirea, înțelegerea limbajului vorbit, scrierea și citirea.
În funcție de localizarea leziunii cerebrale și de extinderea acesteia, se pot constata simptome precum: un vocabular restrâns, format din câteva cuvinte sau silabe, dificultăţi de reactualizare a denumirii obiectelor şi imaginilor, tulburări de utilizare a regulilor gramaticale şi sintactice, tulburări ale scrisului şi cititului, dificultăți de înțelegere a vorbirii interlocutorilor. Există mai multe tipuri de afazii, preponderent expresive, preponderent receptive, mixte. Fiecare pacient cu afazie este însă unic și necesită un program de intervenție personalizat pentru recuperarea limbajului.
Afazia se poate asocia cu alte tulburări ca disartrie, dispraxie verbală, hemiplegie, tulburări perceptive și de raționament.
Când apare afazia?
Afazia este o afecţiune dobândită, ce se instalează în 60% din cazuri în urma accidentelor vasculare cerebrale (AVC), în 20% din cauza tumorilor cerebrale şi în 20% din cazuri în urma unor leziuni cerebrale provocate de accidente, traumatisme cerebrale.
Pe ce se bazează recuperarea limbajului la pacienții cu afazie?
Recuperarea limbajului la pacienții cu afazie se bazează pe recuperarea spontană a creierului în primele 2-3 luni de la accidentul vascular cerebral și pe plasticitatea creierului. Neuroplasticitatea permite recuperarea lentă, susținută de exerciții constante, perseverență și efort voluntar. Funcțiile afectate de leziune sunt preluate de zone cerebrale sănătoase aflate în vecinătatea leziunii, precum și de zone omoloage din emisfera dreaptă.
Pacienții cu afazie nu au pierdut complet limbajul. Unele abilități lingvistice rămân conservate în creier, dar accesul la aceste abilități verbale este limitat. Astfel, este restrânsă capacitatea de procesare verbală și de formulare, precum și capacitatea de retenție a unor informații verbale noi. Capacitatea unei persoane cu afazie de a folosi limbajul este fluctuantă, un pacient putând să realizeze corect o serie de exerciții verbale, urmând ca peste 10-15 minute să răspundă greșit la aceleași solicitări, dacă nu beneficiază de pauze.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu