Educarea mişcărilor articulatorii- exercitii logopedice

1. Mobilitatea aparatului fono-articulator : A. Exerciţii de mobilitate a maxilarelor -exerciţii de închidere şi deschidere a gurii; -exerciţii de coborare şi ridicare a maxilarelor; -exerciţii de alternare a maxilarelor înainte-înapoi; -muşcătura . B. Exercitii de mobilitate pentru limbă -limba iese si intră repede (ca la pisică când bea); -limba mişcată de la dreapta la stânga (tic-tacul ceasului) ; -limba iese în formă de lopată; -limba iese în formă de sageată; -limba şterge buzele; -limba şterge dinţii de deasupra ; -limba sterge dintii de dedesubt -mişcări circulare ale limbii; -limba ghemuită în fundul gurii; -mişcările limbii în jos şi în sus cu gura deschisă. -pronunţarea rapidă şi repetată a silabei ‘la’; -limba la palat şi jos ; C. Exerciţii pentru buze si obraji -mişcări de sugere a obrajilor; -mişcări de ţuguiere a buzelor ; -mişcări de întindere a buzelor (zâmbetul); -mişcări de rotunjire a buzelor ; -mişcări alternative de întindere şi rotunjire a buzelor; -mişcări de ţuguiere a buzelor pentru fluierat, suflat in lumânare, balon, morişcă ; -miscari de aburire a o oglinzii ; -mişcări de umflare a obrajiilor ; -vibrarea buzelor ; -rictusul buzelor . D. Exerciţii pentru vălul palatin -exerciţii de imitare a căscatului ; -exerciţii de imitare a înghiţitului, tusei ; -mişcări de deglutiţie . 2. Educarea respiraţiei A. Dezvoltarea respiraţiei nonverbale : educarea echilibrului între inspiraţie şi expiraţie Exercitii pentru expiratie – se suflă nasul in batistă; – se suflă aerul pe dosul mâinii ; -se ţine un fulg în aer ; – se stinge lumânarea ; -se umflă balonul ; -se suflă în apă cu paiul . Exercitii pentru inspiratie -miroase florile ; -câinele la vânătoare; -miroase parfum, spirt, oţet etc. B. Dezvoltarea respiratiei verbale : Obţinerea expiraţiei mai lungi decât inspiraţia la pronunţie. Vorbirea in expiraţie, fără efort, ritmat . -exerciţii de pronunţie a vocalelor, prelung, rar, fară efort în timpul unei expiraţii ; -exerciţii de pronunţie într-o expiraţie a unei consoane; -exerciţii de pronunţie a unor grupe de vocale pe durata unei expiraţii (ai, ei, oi, ua, ue etc.) ; -exerciţii de pronunţie a unor consoane însoţite de vocale, pe durata unei expiraţii (ba, be, bi, bo… ale, ele, ile…) ; -exerciţii de pronunţie a unor silabe în care se găsesc grupuri de vocale sau grupuri de consoane, pe o expiraţie (aie, oie, uie, stra, stre, stri, cra, cre, cri, tra, tre, tri); -exercitii ritmice de respiratie insotite de miscari si cantec -exerciţii de respiraţie (culcat pe canapea-cu un caiet pe abdomen, caietul mişcându-se în ritmul diafragmei) : la început nonverbal ; cu pronunţie de vocale, silabe, cuvinte ; cu recitare de poezii ; citire în această pozitie cu voce tare . EXERCIŢII PENTRU MOBILITATEA BUCO-LINGUO-FACIALĂ -se arată dinţii ; -se face trompa ; -se suflă in hârtii, vată, morişti; -se suge cu paiul un lichid ; -se mestecă; -se înghite; -se apucă cu dinţii sau cu buzele un obiect aflat pe masă ; -se umflă sau se sug obrajii ; -sa reproduce prin mimică :râsul, plânsul, mirarea ; -se fluieră; -se scoate limba ; -se indreaptă limba către : nas, bărbie, comisuri.

Cum poate fi ajutat copilul acasa- exercitii logopedice

Petreceţi mult timp comunicând cu copilul dvs.- vorbiţi, cântaţi şi încurajaţi imitarea sunetelor şi a gesturilor. • Citiţi-i copilului dvs. – începând mai devreme de 6 ani. Nu trebuie să terminaţi o carte întreagă, dar căutaqţi o carte potrivită cu vârsta sau o carte cu poze şi încurajaţi copilul să privească, în timp ce denumiţi pozele. Încercaţi la început cărţi cu animale sau cărţi cu imagini decupate, pe care copilul poate să le atingă cu mâinile. După ce copilul mai creşte, lăsaţi-l să recunoască imaginile singur. Apoi, continuati cu povestiri scurte, cărora copilul ar putea să le anticipeze finalul. Copilul va începe să reţină povestirile care îi plac mai mult. • Folosiţi-vă de orice situaţie – pentru a întări şi dezvolta limbajul copilului. Vorbiţi continuu cu el, explicându-i ce cumpărături faceţi, numiţi produsele (ex. lapte, zahăr, ouă etc.), explicaţi-i la ce le folosiţi, cum le veţi prepara. Atrăgeţi-i continuu atenţia asupra sunetelor din jur (foşnet defrunze, claxoane). Puneţi-i întrebări şi cereţi-i să vă răspundă. Păstraţi lucrurile la un nivel simplu, dar nu utilizaţi niciodată vorbirea deformată “ca a unui copil mic”. • Vorbiţi-i copilului. Copilul învaţă cuvintele şi utilizarea lor ascultându-i pe cei din jur. El îşi modelează limbajul după ceea ce aude la dvs. De aceea, ceea ce souneţi şi modul cum spuneţi este important. Dialogul este normal în orice moment al zilei, la micul dejun,la baie şi în timp ce se îmbracă. Prin repetare, copilul se familiarizează cu limbajul foarte repede. • Încurajaţi-vă copilul să pună întrebări, să facă alegeri şi răspundeţi-i la întrebări la nivelul limbajului său. Obişnuiţi copilul să folosească cuvintele în loc să plângă si să ţipe, atunci când trebuie să-şi satisfacă nevoile de bază (sete, foame, frig etc.). • să-şi satisfacă nevoile de bază (sete, foame, frig etc.). • Ascultaţi-vă copilul. Încurajaţi-l să vă povestească şi povestiţi-i la rândul dvs. • Încurajaţi-i jocul. Oferiţi-i obiecte şi jucării potrivite cu vârsta. Jucaţi-vă chiar dvs. cu aceste jucării pentru a-i atrage atenţia cum trebuie folosite. Stabiliţi-vă un interval de timp foarte clar, în fiecare zi, pentru a vă juca cu copilul dvs. Oferiţi- i şansa de a se juca şi cu alţi copii. • Cântaţi-i sau puneţi-i să asculte muzică. Ajutaţi-vă copilul să înveţe cântece noi. În timp ce cântă, copilul învaţă cuvinte noi şi propoziţii, memorează, ascultă, imită, reţine expresii şi sentimente exprimate prin cuvinte. • Mergeţi în excursii sau ieşiri în aer liber. Limbajul se bazează pe idei şi experienţe. Vorbiţi despre noile experienţe avute împreună. • Citiţi-i copilului. Căutaţi cărţi potivite cu vârsta lui. Cititul îi oferă sansa de a învăţa cuvinte şi idei noi. 1-2 ani • Activităţi care încurajează dezvoltarea limbajului – încurajaţi primele eforturi atunci când spune cuvinte noi; – vorbiţi cu copilul despre tot ceea ce faceţi în timp ce sunteţi împreună; – vorbiţi-i în cuvinte simple, dar şi rar; – vorbiţi-i despre situaţiile noi, înainte, în timpul şi la întoarcerea acasă; – priviţi-vă copilul în timp ce vă vorbeşte; – descrieţi în cuvinte ceea ce face copilul, ceea ce simte, ceea ce vede; – lăsaţi copilul să asculte înregistrări audio pentru copii; – premiaţi efortul copilului de a comunica. 2-3 ani • Activităţi care încurajează dezvoltarea limbajului – repetaţi mereu cuvintele noi; – ajutaţi-vă copilul să asculte şi să urmeze instrucţiuni pentru a se juca: “aruncă mingea”, “atinge nasul tatălui”; – luaţi-vă copilul în excursii şi vorbiţi-i despre acestea înainte de plecare, în timpul şi după excursie; – lăsaţi-vă copilul să vă răspundă la întrebările simple; – citiţi-i ceva în fiecare zi, poate înainte de culcare; citiţi-i ceva în fiecare zi, poate înainte de culcare; – descrieţi ceea ce faceţi sau aveţi de gând să faceţi; – rugaţi copilul să transmită mesajele dvs. celor din jur (“spune-i tatei că îl rog să cumpere pâine”); – purtaţi conversaţii cu copilul şi ceilalţi membri ai familiei; – puneţi-i întrebări care să-i dea de gândit şi care să-l provoace să vorbească; – arătaţi-i copilul că aţi înţeles ce spune, răspunzandu-i, zâmbindu-i; – extindeţi ceea ce spune copilul, dacă el cere “mai mult suc”, repetaţi “Andrei mai doreşte suc”. 3-4 ani • Activităţi care încurajează dezvoltarea limbajului – vorbiţi despre asemănările şi deosebirile dintre obiecte; – ajutaţi-vă copilul să spună poveşti după imagini; – lăsaţi-vă copilul să se joace cu alţi copii; – citiţi-i poveşti lungi; – fiţi atent şi receptiv la copil atunci când acesta vă vorbeşte; – vorbiţi-i despre locurile unde aţi fost sau urmează să mergeţi. 4-5 ani • Activităţi care încurajează dezvoltarea limbajului – ajutaţi-vă copilul să sorteze lucrurile (ex. alimente, animale etc.); – învăţaţi copilul să utilizeze telefonul; – lăsaţi copilul să vă ajute la planificarea activităţilor: de ex. “Ce pregătim pentru ziua de Craăciun?”; – continuaţi să-i vorbiţi despre ceea ce îl interesează; – citiţi-i poveşti lungi; – lăsaţi-l şi pe el să vă spună poveşti; – arătaţi-i că vă face plăcere când vine să vorbească cu dvs.; 5-6 ani • Activităţi care încurajează dezvoltarea limbajului – premiaţi copilul atunci când vorbeşte despre sentimentele sale, gândurile, speranţele şi temerile sale; – comentaţi despre ceea ce credeţi despre sentimentele şi gândurile sale. – cântaţi, recitaţi poezii împreună; – vorbiţi-i ca şi unui adult; – priviţi împreună fotografiile de familie şi povestiţi poveşti de familie; – ascultaţi când vă vorbeşte;

Corectarea pronunţiei defectuoase a sunetului R

Pâna la vârsta de 3-4 ani, pronunţia “defectuoasă” sau înlocuirea sunetului R este “normală”, fiziologică si nu necesită exerciţii logopedice. Important este ca cei din jurul copilului să pronunţe corect cuvintele şi de asemenea, copilul să nu sufere de o deficienţă auditivă. La articularea corectă a sunetului „R” participă intens doar vârful limbii. Buzele şi dinţii sunt întredeschişi. Partea posterioară a limbii, în formă de lopată, atinge cu marginile laterale dinţii de sus, până la canini, iar partea anterioară este ridicată spre alveolele dinţilor incisivi de sus. Limba este fixată, cu excepţia vârfului ei, iar la expulzarea aerului, ea vibrează rapid între alveole şi dinţii superiori. Este, prin urmare, foarte important ca vibraţia să fie localizată g>la nivelul vârfului limbii. Dacă vibraţia este localizată la nivelul coardelor vocale, ca în limba franceză, sau dacă emiterea se face fără vibrare, ca în limba engleză, sunetul se emite incorect. Mare atenţie la localizarea vibraţiei! Exercitiile pentru impostarea sunetului R sunt: – umflarea obrajilor si suflarea aerul afara cu putere; – limba rotunda/ascutita alternativ; – limba rotunda intre dintii; – limba rotunda intre buze, vibrarea varfului limbii; – limba sus, in spatele incisivilor superiori, imitarea tropaitului calului; – lmba sus, in spatele incisivilor superiori si articularea: bruuummm. Onomatopee pentru fonemele L, R: – senzaţia de frig (brrr) – mârâitul ( mrrr) – ursul ( mo ursul ( morr) – porcul ( groh) – cioara ( crra) – greiere ( cri-cri) – galop ( trop) porumbelul ( grrru) – motorul ( brrum) – ceasul ( ţârrr) – raţa ( lipa-lipa) – clopoţelul ( cling-cling) Sunetul “R” se poate obtine prin derivare din alte sunete: pronuntarea sunetulu iZ cu varful limbii îndreptat spre alveolele superioare, pronuntarea sunetului J prelung, concomitent cu usoare impulsuri sub barbie, pronuntarea din ce în ce mai rapida a succesiunii T-D, sau D-T-L. Cand sunetul nu poate fi obtinut prin derivare atunci este necesara interventia cu spatula logopedica. Odata obţinut, sunetul R va fi alaturat altor sunete pentru a fi pronuntat în silabe, apoi în cuvinte. sursa:www.psihologos.ro

Corectarea pronunţiei sunetului S

Pentru pronunţia sunetului S copilul este pus să zâmbească cu buzele cât mai întinse (ca un elastic). Distanţa dintre buze este cam de 2 mm.Limba ia poziţia,,lopată,,şi se suflă uşor aer peste buze, emiţând un sssss prelung.Limba trebuie să fie bine sprijinită de dinţii din faţă în aşa fel încât să nu permită nici un spaţiu între ea şi maxilar. I se cere copilului să verifice dacă simte aer rece pe dosul palmei. Exerciţiile iniţiale se execută în şoaptă.Foarte bune sunt onomatopeele: -sssssss -sâsâitul sarpelui -sâ-sâc -a face în ciudă -ploeosc -ceva care cade în apă -piss -pisss-a chema pisica -uups -surprindere, greşeală La fel ca şi în cazul celorlalte sunete supuse corectării sunetul S se introduce în silabe directe , indirecte, logatomi, grupuri consonantice, cuvinte mono, bi şi multisilabice. SS-articulare animată sursa://http: //corectarealimbajului.ro/fisiere/resurse/articulare/gif/S.gif Modele de exerciţii pentru exersarea sunetului S sssa, ssse, sssi, ssso, sssu, sssă asss, esss, isss, osss, usss, ăsss asssa,esse, isssi, ossso, usssu, ăsssa sssasss,sssesss, sssisss, sssosss, sssusss sssasssa, sssessse, sssisssi,sssossso, sssusssu soi său soc sac sub sun sul sar ser soţ sur suc sui sus semn stă stuf stop stea scop scor scap slab sloi surd sală sapă sare sate sere sete sită soră sobă supă sună salam salut secat sărat sirop singur senin seară semne sobar semnal sertar surdă supărată salată serată suferă surâde sârmă serenadă seminţe surzenie silabă sufocată supusă suge masă casă vase lasă nisip coase oase plasă deasă fisă desen pastă muscă pistol prosop viscol mustos gustos găsit pescar pasăre fasole nasture fustă cusută mireasă miroase făinoase creste vis nas dos vas ras dus las pas fâs ras tos gras gros bis voios miros ploios curajos rămas glas pios vârtos haios miros pufos jos găunos mieros frumos puls compas urs tuns vărs Pun sare în supă. Silvia desenează. Sabina este somnoroasă. Sorina scrie. Costin sare. Silvia soseşte. Simion se spală. Pisica se ascunde. O muscă stă pe biscuit. Sorin este la baschet. Salata este din castraveţi cu usturoi. Vasile pescuieşte. Sorin iese afară.

Ingrijorator: stiati ca dependenta de tableta/tel la copii este echivalenta cu dependenta de droguri. Ce este mai sanatos jocul pe tableta/tel sau afara?

Dragi parinti sau cititor v-ati pus vreodata intrebare cat timp ar trebui sa petreaca un copil in fata tabletei, laptop sau calculator/ televizor? Psihologii au observat că persoanele care se confruntă cu dependența de gadgeturi moderne, precum tablete sau telefoane mobile, manifestă simptome similare persoanelor dependente de droguri, relatează Live Science. Din ce in ce mai multi parinti ii lasa pe copiii lor, sa petreaca cat mai mult timp in fata tabletei , nestiind in ce pericol isi expune copilul. Toti mai multi parinti apeleaza la serviciile noastre cu copiii intarziati din punct de vedere a limbajului( nu vorbesc) sau nu vorbesc corect, cu anxietate generalizata, atacuri de panica, cu copii in episoade depresive, obezii, anorexici, tulburari de comporatment. Oare de ce manifesta toate aceste simptome? Copiii nu vorbesc deoarece parintii foarte “ocupati”, odata ajunsi acasa nu comunica cu copiii lor sau comunica putin, copiii fiind cu ochii in tableta sau telefon/ tv/ laptop. De ce se intapla asa? Este foarte comod pentru un parinte sa fie liniste in casa si copilul sa stea cuminte pe tablet sa se joace. Copilul este in lumea lui acolo, este foarte concentrat si atent , ne mai comunicand cu parintele, iar parintele este foarte fericit ca are un copil bun, cuminte si linistit. Toate acestea dauneaza grav sanatatii unui copil. Copilul este alb la piele( nu mai iese din casa) , lipseste vitamina D – care se acapareaza de la soare, si de aici tot mai multi copii rahitici, ducand la grave boli de oase. Copiii sunt foarte incercanati, anxiosi, izolatii social- nu au prieteni, depresivi, agitati, agresivi, limbajul verbal este redus, nu li se dezvolat tipurile de gandire si imaginatie. In jocurile electronice gandirea este pus ape “ pilot automat”, ducand la robotizare copilului. Din ce in ce mai multi copii petrec la calculator/ tablet/ telefon/ laptop intre 2-8 ore pe zi, in zilele de vara chiar 12-14 ore pe zi. Ca si parinti, ghidati acesti copii dependeti in alte dependente. La varsta matura acesti copii vor dezvolta dependente( adictii ) alcool droguri, jocuri de noroc, pariuri sportive. La intrebarea mea adresata parintilor in cabinet, cat petrece copilul dv pe tel/ tableta? parintii spun : „a nu mult 2-4 ore, alti 6-8 ore”. Daca ne gandim ca acele 8 ore este echivalent cu 8 ore de munca. Si parintii mai afirma: “ce sa facem acum, toata lumea are tableta/ telefon. Daca nu se joaca va ramane in urma cu tehnologia. Copiii din era aceasta, sunt capabili sa descopere un tel sau tableta in 2 ore. Nu este necesar ca el sa creeze dependenta. De ce este bine ca, copiii nostri sa se joace simboloc, adica cu jucarii in loc de tableta/telefon? Jocul simbolic este jocul liber imaginar cu diferite obiecte, jucarii .Copiii care se joaca simboloc sunt mult mai sanatosi. Cei care stau afara sunt copii cu culoare la piele, oasele sunt solide, au pofta de mancare, sunt activi , vioi, plin de viata, fericiti, empatici, au prieteni. Dpv al gandirii ei isi dezvolta gandirea : creativa si divergenta, asta insemana ca ei vor fi capabili sa se descurce in viata, sa isi dezvolte propiile strategii de viata. Va-ti pus vreodata intrebare de ce noi poporul roman suntem “saraci”, cu salarii mici dar o ducem bine? Pentru ca avem acest tip de gandire dezvoltata, stim sa ne creem propriile oportunitati de a creea o sursa de venit in plus, ne-am dezvoltat-o, pentru ca noi am stiut sa ne jucam afara, sa socializam si sa ne creem propriile jocuri si jucarii, asta ducand in timp la dezvoltarea abilitatiilor de a fi descurcaret. Incotro indreptam noua generatie? De noi depinde. Este mai comod sa ii dai copilului o tableta sau telefon in mana, ca parintele sa fie linistit si lasat in pace, este mai comod sa ii tinem pe copii in casa decat sa iesim cu ei in parc. Dar ne dorin copii sanatosi sau copii bolnavi, ne dorim copii descurcareti sau copii blegi? Cat trebuie sa stea in fata tabletei/ calculatorului? La ultima conferinta la care am participat colegii mei medici psihiatri pediatri, afirmau ca in unele tari este interzisa folosirea tabletei/ tel/ televizor, inaintea varstei de 2 ani. Este ingrijorator ce se intampla cu acesti copii, de ce sunt lasati sa stea atatea ore in fata gadgeturilor. “Lasati copiii sa se dezvolte armonios si sanatos” Psiholog, psihoterapeut , logoped Simona Hint Oradea tel 0740054037